Ingalbenind frunze pentru a invoca toamna

Toamna va veni mai devreme anul acesta! Am decis eu ca acel sublim anotimp nu mai trebuie asteptat, destul am stat cu mainile in san, la umbra, nemiscat pe timp de vara ca nu cumva soarele sa ma surprinda intr-un moment de neatentie. Destul m-am ascuns de caldura sufocanta care se infiripa si in cel mai ascuns ungher si destul am pretins ca fiecare anotimp “isi are rostul lui”. Pana aici! Nu mai vreau vara, iarna, primavara...vreau doar acel preludiu sumbru si melancolic ce imi ascute simturile si imi ravaseste sufletul cu fiecare pas pe care il fac pe covorul de frunze galbene si rosii ocolind balti, privind in sus inspre coroanele aurite ale copacilor incadrate de cerul arginitu ce-i scoate in evidenta. Vreau ploaie si vant, cer innorat si ore care trec din ce in ce mai lenes in dupamieze ce par sa nu se mai termine. Vreau sa simt din nou ploaia racoroasa ce stinge flacara ce-mi arde albastra in suflet.
Toamna ne da timp pentru ca ne da impresia ca este interminabila. Dar toama e si aceea care ne aminteste ca nici umbra de peste vara nu mai supravietuieste sub nori-i amenintatori.

Moral

Nu e corect, Nici macar fata de mine sa nu mai scriu nimic aici de fapt ci doar sa dau citate sau videoclipuri de pe youtube, asta insa n-o puteam canta mai bine decat ei!

Question everything

“Believe nothing merely because you have been told it. Do not believe what your teacher tells you merely out of respect for the teacher. But whatsoever, after due examination and analysis, you find to be kind, conducive to the good, the benefit, the welfare of all beings - that doctrine believe and cling to, and take it as your guide.”

— Buddha